Doriți o programare?

Accesați pagina noastră de contact. Programarile se fac telefonic la numărul:

sau folosind formularul nostru de contact.

După completarea formularului veți fi contactat telefonic pentru a stabili detaliile programării.

Dermatita atopică

DERMATITA ATOPICA (DA) - este cea mai frecventa afectiune cutanata a copilariei ce poate afecta toate tipurile cutanate si rasele cu un impact negativ considerabil al calitatii vietii atat a pacientului cat si a membrilor familiei acestuia. Este o afectiune cutanata inflamatorie, recidivanta cu o evolutie cronica  avand ca si principal simptom pruritul. 60% din copii cu DA au simptome inaintea varstei de 1an; doar 10% pot avea o simtomatologie inainte de 2 ani.

Morfologia si distributia leziunilor variaza in functie de varsta si DA are o usoara preponderenta la sexul masculin.  DA se poate asocia des cu astm bronsic si sensibilizari alergice. Explicatia patofiziologiei DA este complexa si implica: factori genetici, factori de mediu, dereglarea sistemului imun si alterarea barierei cutanate.

*DA infantila debuteaza dupa luna a3a de viata. La examenul clinic cutanat copilul prezinta leziuni papulo-veziculoase, pruriginoase, localizate in special pe zonele convexe cum ar fii: scalp, obraji, barbie; se respecta zona “scutecelor” si regiunea din jurul gurii( periorala).
In evolutie, leziunile gratate (scarpinate) devin exudative (umede) si crustoase cu suprainfectie secundar.Exista o corelatie intre densitatea colonizarii cu Stafilococ aureus si severitatea DA. In acest caz leziunile pot disemina pe trunchi si pe zonele de extensie ale membrelor. Cand copilul incepe sa se tarasca leziunile pot deasemenea sa apara leziuni si la nivelul genunchilor.  La aceasta varsta evolutia DA este influentata de infectiile respiratorii, aparitia dentitiei si modificarile de clima. In evolutie  DA infantila se remite in 50% din cazuri pana la 1an si 6 luni.

*DA a copilariei poate aparea ca o continuare a DA infantile sau de “novo”. Aceasta forma afecteaza de electie zonele concave, flexurale cum ar fii: plica cotului, fosa poplitee, articulatia pumnului, dar si ceafa, regiunea laterocervicala, dosul mainilor si picioarelor. Din acest motiv se mai numeste la aceasta varsta si eczema flexurala.

Se caracterizeaza prin placi eritematoase (rosii), cu limite imprecise ce au pe suprafata excoriatii in urma gratajului. In timp leziunile pot suferii acutizari cu aparitia leziunilor exudative (umede). Stimulii care pot determina acutizari ale bolii sunt: contactul cu haine de lana, sudoratia crescuta data de efort fizic, caldura din camera, imbracamintea prea stransa. In ceea ce priveste analizele de laborator nu exista nici un marker specific DA. Majoritatea cazurilor care apar in copilarie prezinta manifestari suficient de evidente incat sa nu puna problema de diagnostic.
EVOLUTIE. PROGNOSTIC. Evolutia este cronica. Intensitatea manifestarilor se reduce dupa primul an de viata si pe masura ce copilul creste. Factorii de prognostic sever sunt: debutul precoce, gravitatea si extinderea bolii in copilarie, istoricul familial de DA, asocierea DA cu rinita alergica sau cu astmul bronsic.

TRATAMENT. Managementul DA are ca scop controlul eficient al momentelor de acutizare ale bolii, restaurarea homeostaziei barierei cutanate, cunoasterea si evitarea factorilor trIgger (declansatori). Rolul tratamentului topic este de a proteja tegumentul de factorii de mediu si sa impiedice gratajul. Se recomanda evitarea ingijirii pielii cu sapunuri alkaline si a solutiilor alcoolice care accentueaza xeroza (uscaciunea) cutanata. Deasemenea se evita contactul cu produsele de spalare direct pe pielea copilului; acestea se pun direct in apa din baie. Sunt preferate baile cu apa calduta in locul dusurilor.

Prima linie de tratament in DA sunt dermatocorticoizii si inhibitorii de calcineurina. Pe termen lung managementul se bazeaza pe utilizarea emolientelor permanent si constant cu scopul imbunatatirii hidratarii cutanate, mentinerea integritatii pielii, alinarea pruritului-simptom principal al DA si prevenirea recidivelor.Aplicarea emolientelor se face in sezonul rece chiar de 2 ori pe zi in special seara dupa baie pe tot corpul pe o piele usor umezita pentru o mai buna absortie iar dimineata pe zonele fotodescoperite. In alegerea corticoidului topic se prefer unul putin potent care controleaza rapid pruritul. Sunt cazuri in care se apeleaza la un corticoid potent dar pentru o scurta perioada eliminand necesitatea utilizarii corticoterapiei sistemice.

In ceea ce priveste tratamentul componentei alergice desi acesta nu poate fi ignorant in totalitate este greu de detectat rolul acesteia. Nu se rcomanda perseverarea in directia determinarii cu mijloace paraclinice a alergenilor incriminati, ci se prefer orientarea dupa istoric.
Regimul prin dieta de excludere se recomanda in cazurile care nu au raspuns la tratament medicamentos. Se exclud pe o perioada scurta lactatele, ouale, carnea, preparatele conservate, citrice, peste. Alimentele apoi se reintroduce treptat la 3-7 zile urmarindu se evolutia leziunilor. Acesta metoda trebuie repetata de 2;3 ori pentru a determina cu certitudine alimentele care pot agrava eruptia. Nu in ultimul rand schimbarile de clima cu recomandarea sporturilor (ski) pot avea rezultate benefice cum ar fii expunerea in climatul montan la o altitudine de 1500 m.